Primul lucru pe care trebuie să-l iei în considerare atunci când vrei să afli speranța de viață pentru o anumită boală este faptul că răspunsul nu este niciodată unul definitiv. Fiecare organism este diferit și nu există nicio formulă care să determine exact cât de rapid poate evolua o boală cronică, cât de mult poate afecta corpul sau dacă vor apărea complicații.

Află din acest articol lucrurile esențiale despre boala Parkinson și dacă aceasta îți poate afecta speranța de viață sau nu.

Parkinson este o boală care evoluează progresiv

Boala Parkinson este o afecțiune neurologică degenerativă ce evoluează progresiv, ca urmare a distrugerii lente a neuronilor. Aceasta afectează, în mod special, abilitatea de mișcare, dar, uneori, chiar și cogniția. [1]

O persoană cu Parkinson ar putea avea o speranță de viață egală sau ușor mai scurtă, comparativ cu o persoană care nu suferă de această afecțiune. În general, simptomele pentru boala Parkinson încep să apară în jurul vârstei de 60 de ani. Pacientul poate avea o speranță de viață de încă 10 – 20 de ani de la momentul diagnosticului. [2,3]

Totuși, vârsta pacientului și starea generală de sănătate în momentul apariției bolii trebuie luate în considerare pentru această estimare. Vârsta este cel mai mare factor de risc pentru această boală, dar, în același timp, Parkinson la adultul tânăr (înainte de 50 de ani) reprezintă între 10 – 20% dintre cazurile de boală Parkinson. [2]

Există tratament pentru Parkinson?

Deși nu există tratament curativ pentru boala Parkinson, mulți pacienți prezintă simptomatologie ușoară și nu necesită neapărat tratament decât la câțiva ani de la diagnosticare. Totuși, boala este cronică, adică este de durată și progresează lent. Ca urmare, simptomele se pot înrăutăți odată cu înaintarea în timp. Acest lucru se poate întâmpla mai repede în unele cazuri. [3]

Tratamentul medicamentos sau chirurgical pot ține anumite simptome sub control, precum bradichinezia (încetinirea mișcărilor), rigiditatea sau tremurul, însă boala va continua să progreseze lent. În timp, tremurul, simptom regăsit în majoritatea cazurilor, poate interfera cu activitățile de zi cu zi. [1,3]

Este Parkinson o boală fatală?

Boala Parkinson nu este considerată a fi o boală fatală. După cum este cazul și în boala Alzheimer sau în alte forme de demență, complicațiile unor boli și comorbiditățile de care suferă pacientul sunt mai periculoase decât această afecțiune, în sine. [2]

De exemplu, deoarece Parkinson afectează abilitățile motorii, echilibrul și coordonarea, riscul unui pacient de a cădea crește, pe măsură ce boala progresează. Căzăturile sunt cunoscute pentru pericolul pe care îl prezintă pentru vârstnici. Disfagia, adică dificultatea de a înghiți, este o altă complicație ce poate surveni, și duce, în unele cazuri, la pneumonie de aspirație – o altă cauză de deces frecventă în rândul pacienților cu Parkinson. [2,3]

Speranța de viață a pacientului cu Parkinson

Deoarece starea generală de sănătate a pacientului joacă un rol important în modalitatea în care va progresa Parkinson, un stil de viață echilibrat, poate prelungi speranța de viață. Acesta include exercițiu fizic zilnic, un regim alimentar sănătos și tratamentul corect al bolilor deja existente. [1]

Speranța de viață a pacientului cu Parkinson s-a îmbunătățit considerabil în ultimele decenii, mulțumită progreselor medicale în managementul simptomatologiei și dezvoltarea unei abordări multidisciplinare pentru îngrijirea pacientului. [3]

Așadar, conform unor cercetări recente, speranța de viață medie a pacientului cu boala Parkinson este de 83,3 ani, în cazul în care boala își face debutul la vârsta de 60 de ani. Această cifră este egală cu speranța medie de viață a unei persoane în 2018.[1]

Se recomandă să urmezi sfaturile specialistului medical pentru a înțelege simptomatologia Parkinson, să administrezi tratamentul recomandat și să aplici un plan de îngrijire personalizat, pentru a-ți menține o calitate ridicată a vieții și pentru a prelungi speranța de viață, în general.

Surse:

1. DeMaagd, George, and Ashok Philip. “Parkinson’s Disease and Its Management: Part 1: Disease Entity, Risk Factors, Pathophysiology, Clinical Presentation, and Diagnosis.” P & T : a peer-reviewed journal for formulary management vol. 40,8 (2015): 504-32, Accesat pe 16 ianuarie 2023,  https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4517533/ 
2. Juncos, J L. “Management of psychotic aspects of Parkinson’s disease.” The Journal of clinical psychiatry vol. 60 Suppl 8 (1999): 42-53, Accesat pe 16 ianuarie 2023,  https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/10335670/ 
3. Marino, Bianca L B et al. “Parkinson’s Disease: A Review from Pathophysiology to Treatment.” Mini reviews in medicinal chemistry vol. 20,9 (2020): 754-767, Accesat pe 16 ianuarie 2023, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31686637/